Casta ii regrupeaza pe toti aceia care au sau sunt chemati ca sa aiba aceiasi datorie personala.Aceasta poate fi de origine socio-religioasa( varna , patru la numar) sau de natura socio-economica( este cazul miilor de nasteri- jati).Brahmanul savarseste sacrificii , razboinicul merge la lupta, olarul se ocupa de ceramica.In Veda se vorbeste de 4 varna.Brahmanii reprezinta chipul si gura lui purusa,razboinicii ( ksatriya) bratele sale, producatorii (vaisya) pulpele sale iar servitorii ( sundra) picioarele sale.Varna sunt forma specific indiana a celor trei functii functii (dacerdotiul, imperiul si productia) pe care le intalnim in toate societatile indo-europene.Brahmanilor ( Domnul) le-a dat invatatura si studiul Vedei, sacrificiul pentru sine si pentru altul si indatorirea de a face daruri si de a le primi,celor care fac parte din Ksatriya el le'a poruncit sa protejeze poporul ,sa faca daruri,sa faca sacrificii si sa studieze;castei Vaisya ii revin cresterea animalelor, darul,sacrificiul,studiul,comertul ,camata,cultura economica si in fine Sundra trebuie sa serveasca celelalte trei clase.Brahmanii , ksatriya,vaisya ,sundra si cei din afara castelor nu au fost descrisi in calitate de categorii umane ci ca specii diferite.De la brahmani pana la pisici si caini fiintele sunt clasate dupa nivelul descrescator de puritate.In aceasta privinta brahmanii sunt mult mai aproape de zeii cerului decat sundra ,iar acestia sunt mult mai aproape de caine decata de brahman.Acest gen de societate nu acorda nici un fel de importanta individualitatii.Acest lucru este valabila pentru individ dar si pentru casta insasi.Ceea ce conteaza sunt raporturile din cadrul castelor.O tema vesnica disputata a fost aceea de a sti daca brahmanul isi datoreaza statutul sau meritului si conduitei personale sau nasterii sale.Toate fiintele trebuie sa renasca intr'o conditie conform cu datoria implinita.Indeplinirea cu succes a datoriei personale permite renasterea la un nivel superior si intr-o buna zi ,chiar incarnarea intr'un brahman,fapt universal dezirabil.

Dharma este cel mai inalt scop al omului.A cunoaste dharma este un atribut al brahmanilor.La nivelul mundan exista trei astfel de scopuri , de finalitati umane: dharma, artha, kama.Ele formeaza impreuna triada canonica , tripletul de scopuri umane.In cadrul acestei structuri dharma este incarnarea la cel mai inalt nivela finalitatilor umane, a doua finalitate umana este averea iar kama este a treia finalitate umana care reglementeaza raporturile dintre barbati si femei.Primele trei scopuri umane sunt completate de ‘'aspiratia inspre libertate'' ( moksa). ( structura 3+1). +1 reprezinta aspiratia inspre eliberare.Cele trei scopuri ale existentei umane devin patru fiind organizate sub forma 3+1.

In societatea indiana purul si impurul contribuie mai mult decat binele si raul la stabilirea unei ierarhii valorice.In plan social castele superioare se disting de cele inferioare prin niste activitati si prin niste practici renumite pentru puritatea lor.Brahmanul pur si regele impur au parte de o hrana care le exprima si confirma statutul.Aceasta problema a puritatii si impuritatii devine o obsesie in civilizatia indiana clasica ,unde va juca rolul avut in Occident de perechea bine-rau.In practica opozitia pur/impur a trebuit dintodeauna sa se suprapuna cu alte criterii de departajare sociala ,cum este raportul dintre dominatie si supunere. Fiinta pura dat fiind ca este pura a putut fi tentata sa-i domine pe cei impuri.

In civilizatia indiana convertirea la o alta religie nu este posibila in nici un fel,ea nu este nici macar imaginabila.Nimeni nu putea sa devina hindus.Toti erau hindusi de la inceput deoarece hinduismul prezinta si o accentuata latura teritoriala.A fi hindus sau hinduist insemna mai intai a fi nascut si a locui intr-un anumit teritoriu.,cel al Indiilor.Putem deci sa inceptam a fi hindusi dar nu putem deveni hindusi.A fi hindus insemana a locui in India si a avea propriul loc in cadrul unui grup ierarhizatintegrat la randu-i in interiorul unei societati mai largi.

back